iklan

EDUKASAUN, DILI

CNC aprezenta rezultadu preliminár progresu implementasaun Chega iha kurríkulu eskolár

CNC aprezenta rezultadu preliminár progresu implementasaun Chega iha kurríkulu eskolár

Akordu istoriku, 05 maiu 1999. Imajen/Dok.CNC

DILI, 17 setembru 2021 (TATOLI)-Centro Nacional Chega (CNC), sesta ne’e, realiza workshop ho reprezentante eskola báziku sira iha Munisípiu Dili hodi aprezenta rezultadu preliminár ba avaliasaun rápida kona-ba progresu implementasaun Chega  iha kurríkulu eskolár.

Diretór Edukasaun no Formasaun Centro Nacional Chega, Vicente Borges Maya, hateten CNC realiza workshop ne’e tanba CNC halo kooperasaun di’ak ho Ministériu Edukasaun, Juventude no Desportu (MEJD), oinsá mak halo integrasaun matéria Chega sira iha nivel edukasaun hanesan siénsia sosiál espesífiku istória direitu umanu pasadu iha ensinu báziku siklu-II, to’o ensinu superiór no mós ba instituisaun Governu ninian liuhosi formasaun sira.

“Liuhosi programa ida-ne’e ita bele haree nia progresu mak matéria Chega nian ne’ebé integra ona ba kurríkulu edukasaun ensinu báziku siklu-II, nian hahú iha 2014 ninia implementasaun hahú iha 2015 to’o ohin loron ne’e la’o, maibé ita presiza haree ninia dezafiu durante profesór sira implementasaun ne’e presiza hadia saida, nune’e asegura katak rekomendasaun Chega  implementa duni iha edukasaun no jerasaun foun sira hatene kona-ba istória direitu umanu pasadu,” Vicente Borges Maya, hateten ba Agência Tatoli iha salaun CNC, Antigu Komarka Balide, Dili.

Nia dehan, atu hatene progresu no dezafiu implementasaun Chega iha kurríkulu edukasaun mak liuhosi avaliasaun, nune’e atu hatene ninia dezafiu sira hodi hadia, nune’e atinje meta katak tenke promove lae ba violénsia, respeita direitu umanu, no mós atu hatene violasaun direitu umanu ne’ebé akontese iha pasadu labele repete tan iha futuru.

CNC nia avaliasaun ba implementasaun Chega iha kurríkulu edukasaun nota katak dezafiu ka difikuldade ne’ebé profesór sira hasoru mak hafoin kurríkulu ne’e dezenvolvidu, maibé sira seidauk hetan formasaun espesífiku kona-ba matéria sira hosi Chega.

“Buat ne’ebé ita presiza ba oin halo mak fornese formasaun kontínua ba profesór sira atu bele hasa’e sira-nia kapasidade iha nivel koñesimentu, bázikamente ba konteúdu edukasaun sívika no direitu umanu hodi bele kontribui ba kualidade ensinu no aprendizajen ba dixiplina,” nia dehan.

Koordenadór eskola Báziku Filial (EBF) Casnafar, Alarico António da Freitas hateten, difikuldade ne’ebé sira-nia parte hasoru durante ne’e mak hanesan livru istória nian seidauk sufisiente ba sira, no sira husu CNC hamutuk ho MEJD fó formasaun ba profesór sira nune’e kona-ba istória nune’e hanorin estudante sira bele hatene istória kle’an.

“Aleinde formasaun, nesesáriu tebes atu Governu liuhosi MEJD bele koopera ho instituisaun relevante sira seluk hodi prodús manual eskolár ba profesór no estudante hodi distribui ba eskola hotu iha territóriu atu fasilita prosesu ensinu aprendizajen iha eskola. Atu atinje meta ida-ne’e, Governu presiza halo investimentu boot iha área edukasaun, liu hosi MEJD no mós instituisaun relevante sira seluk,” nia dehan.

Rekomenda ba MEJD no CNC, mak atu prodús manual eskolár ba profesór no estudante sira ho sufisiente atu distribui ba eskola hotu tanba eskola seidauk iha manual hirak ne’e atu hanorin no CNC, prodús tan livru matadalan espesífika ida kona-ba konteúdu edukasaun sívika no direitu umanu no relatóriu Chega ba eskola sira atu fasilita profesór sira hodi halo konsultasaun bainhira hasoru difikuldade.

Hatán ba preokupasaun no rekomendasaun ne’ebé profesór sira hato’o Diretór Edukasaun no Formasaun CNC, Vicente Borges Maya informa, ba oin CNC nafatin halo kooperasaun ho MEJD, nune’e hatán ba manorin na’in sira-nia preokupasaun nune’e jerasaun foun sira bele hatene istória pasadu Timor nian.

Jornalista   : Arminda Fonseca

Editór        : Francisco Simões

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!